Risipa de alimente reprezintă atât pierderea de alimente, cât și risipa de alimente și nu este doar iresponsabilă din punct de vedere moral, dar provoacă și pierderi economice foarte mari, precum și daune semnificative mediului înconjurător.
Aproape o treime din alimentele produse în lume sunt pierdute sau irosite din cauza unor diverse motive, iar pe de altă parte se raportează că mai multe persoane mor din cauza foamei în fiecare zi decât de alte boli.
Ce cauzează risipa de alimente?
În timp ce pierderea de alimente are loc în principal în etapa de producție din cauza unor probleme de ordinul infrastructurii inadecvate sau a calamităților naturale, risipa de alimente apare și atunci când alimentele care sunt comestibile ajung să fie aruncate intenționat de către consumatori în momentul în care nu reușesc să își planifice mesele și să le păstreze până la termenul de expirare.
Un raport din 2013 al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, a analizat impactul irosirii globale a alimentelor asupra mediului, descoperind că aproape o treime din totalul alimentelor produse în lume pentru consum nu ajung pe mesele noastre.
Impactul risipei alimentare asupra mediului
Cu cât alimentele sunt irosite, cu atât este mai mare impactul asupra mediului, deoarece trebuie luate în considerare atât energia, cât și resursele naturale cheltuite în prelucrarea, transportul, depozitarea și gătitul acestora.
Deșeurile alimentare care ajung la gropile de gunoi produc o cantitate mare de metan, un gaz cu efect de seră mai puternic decât CO2. Aceste cantități de gaze cu efect de seră în exces absorb radiațiile infraroșii și încălzesc atmosfera pământului, provocând încălzirea globală și schimbările climatice.
De asemenea, agricultura utilizează aproximativ 70% din apa utilizată în întreaga lume, iar atunci deșeurile alimentare reprezintă și ele o mare risipă de resurse de apă.
Ce putem face pentru a combate risipa alimentară?
Aici să ne punem altfel problema. Cum putem lăsa atâtea alimente să se risipească atunci când milioane de oameni din întreaga lume sunt înfometați?
Pentru a opri această risipă de alimente trebuie aduse modificări în fiecare etapă a procesului de realizare a acestora, începând de la fermieri și procesatori de produse alimentare la supermarketuri și clienți. Ca prim pas, ar trebui acordată o mai mare atenție echilibrării producției cu cererea, mai exact utilizarea redusă a resurselor naturale pentru producerea alimentelor care nu sunt necesare.
În al doilea rând, ar trebui depuse mai multe eforturi în dezvoltarea unor procese mai bune de recoltare, depozitare, procesare și distribuire a alimentelor. Dacă se produce o ofertă excesivă, ar trebui luate măsuri pentru a redistribui alimentele sau pentru a le redirecționa către persoanele care au nevoie.
De asemenea, un rol cheie îl au și consumatorii, ce ar trebui să încerce să cumpere alimente doar în funcție de cât au nevoie, astfel încât să nu ajungă să irosească alimente comestibile. Mâncarea poate fi mai ieftină atunci când cumpărați în vrac, dar nu economisiți cu adevărat bani atunci când ajungeți să le aruncați la coș la final de săptămână.
În cazul în care alimentele ajung în continuare improprii pentru consumul uman, acestea pot fi folosite pentru hrănirea animalelor, economisind resurse care altfel ar fi fost folosite pentru producerea furajelor.
Dacă mâncarea nu poate fi sub nicio formă reutilizată, atunci ar trebui cel puțin să încercăm să o reciclăm într-un mod responsabil în loc să o trimitem la depozitele de deșeuri unde continuă să putrezească.
Un consum responsabil din partea tuturor poate combate într-un procent semnificativ risipa alimentară.
